Sari la conținut

Tragedie în televiziune, actrița moare la doar 23 de ani: „Am rămas șocat când am aflat vestea”

24/10/2025 12:02 - Actualizat 24/10/2025 12:07
dispariția Isabellei Tate

Lumea televiziunii americane este în doliu după dispariția Isabellei Tate, o tânără actriță de doar 23 de ani care abia începuse să devină cunoscută pe micul ecran. Vestea morții sale i-a lăsat fără cuvinte atât pe colegi, cât și pe fani, impresionați de povestea ei despre talent, determinare și curaj.

Abia intrată în distribuția noii serii „9-1-1: Nashville”, produsă de ABC, Isabelle își vedea visul din copilărie împlinit: să devină actriță. Un drum promițător, frânt mult prea devreme de o boală rară și debilitantă, care nu i-a răpit niciodată pofta de viață.

Un debut care a cucerit pe toată lumea

Debutul ei a avut loc la începutul lunii, în primul episod al spin-off-ului plasat în inima statului Tennessee, unde o interpreta pe Julie, o tânără în scaun cu rotile care leagă o prietenie cu Blue, pompierul jucat de Hunter McVey. Publicul și echipa de filmare au fost impresionați de intensitatea și autenticitatea emoțiilor pe care le transmitea, calități care au făcut ca interpretarea ei să fie de neuitat.

Boala și puterea Isabellei

Ceea ce a răpus-o a fost o formă agresivă de Charcot-Marie-Tooth, o boală neurologică genetică ce provoacă slăbiciune musculară progresivă, dureri cronice și dificultăți de mișcare. Isabelle trăia cu această afecțiune de ani buni, dar nu s-a lăsat niciodată doborâtă: a ales să revină pe platouri, demonstrând tuturor că pasiunea poate depăși orice limită.

Ce este boala Charcot-Marie-Tooth?

Boala Charcot-Marie-Tooth este o afecțiune neuromusculară rară care afectează nervii periferici ai creierului și coloanei vertebrale, care controlează mișcarea membrelor. Conform Bibliotecii Naționale de Medicină, boala Charcot-Marie-Tooth (CMT) este cea mai frecventă neuropatie ereditară, cu o prevalență estimată de 1 din 2.500 de persoane la nivel mondial.

Jean-Martin Charcot, Pierre Marie și Howard Henry Tooth sunt primii care au descris boala în 1886. Conform mai multor rapoarte de la Clinica Mayo și Clinica Cleveland, câteva simptome comune includ slăbiciune și atrofie la nivelul picioarelor, împreună cu arcade plantare înalte și degete în ciocan. Persoanele cu această afecțiune rară tind să aibă un echilibru deficitar, să întâmpine dificultăți la alergare și să-și piardă simțul la nivelul mâinilor și picioarelor. Simptomele includ, de asemenea, tremor și pierderea controlului asupra abilităților motorii fine și chiar durere cronică în stadii avansate.

Amintirea celor care au cunoscut-o

Kim McCray, de la agenția McCray care o reprezenta, a povestit emoționată: „O știam pe Izzy încă de când era adolescentă și, de curând, revenise la actorie. Obținuse rolul în prima serie pentru care dăduse probă, 9-1-1: Nashville. S-a bucurat enorm. Un mulțumesc special lui Mark Fincannon și Shelby Holt pentru că au ales-o și Carolinei Locorriere pentru încurajarea minunată și impulsul de a reveni în actorie. Și Lorei Sorrentino, pentru că a făcut experiența ei pe platou una pozitivă. Îmi îndrept toată afecțiunea către minunata ei mamă, Katerina Kazakos Tate, către sora ei Daniella, familie și prieteni. Am fost foarte norocoasă să o cunosc și va lipsi enorm multor oameni.”

Hunter McVey, colegul ei de platou, și-a amintit-o cu cuvinte pline de emoție: „Am rămas șocat când am aflat vestea. Nu o cunoșteam pe Isabelle înainte de filmări, dar nu mi-aș fi putut dori o persoană mai potrivită cu care să lucrez în primele mele zile pe platou. Eram terifiat, emoționat, iar după fiecare dubă schimbam câteva vorbe, mereu de susținere din partea ei. Am avut plăcerea să povestesc cu ea după scenă și avea o energie incredibilă. Se vedea că aducea bucurie multor persoane. Sunt recunoscător că am avut ocazia să lucrez cu Isabelle și că o parte din ea va trăi mereu în episodul pilot din 9-1-1: Nashville. Mă rog pentru familia ei.”

Producția ABC a anunțat că episodul în care apare Isabelle Tate va fi dedicat memoriei ei, un gest simbolic pentru a omagia o tânără care, în ciuda bolii, a reușit să inspire pe oricine a întâlnit-o. Povestea ei va rămâne mereu un exemplu de putere, speranță și dragoste de viață.