Ea iese din cenușa vulcanului desculță , acoperită de noroi și fără ca cineva să poată explica de unde a venit . Cei care o privesc au însă un motiv și mai tulburător să se teamă : femeia seamănă cu cineva pe care îl cunosc . În jurul vulcanului Katla , natura pare să fi încălcat o regulă pe care oamenii o considerau definitivă. Dar serialul islandez de pe Netflix nu folosește misterul pentru a construi un simplu SF . Îl transformă într-o întrebare profund psihologică : dacă trecutul s-ar întoarce în fața ta, ai vrea cu adevărat să-l primești înapoi?
Serialul este Katla, thrillerul islandez creat de Baltasar Kormákur și Sigurjón Kjartansson, disponibil pe Netflix în opt episoade. Povestea se desfășoară în apropierea orașului Vík, la un an după ce vulcanul subglaciar Katla a început să erupă. Localitatea este aproape pustie, acoperită de cenușă, iar puținii oameni rămași trăiesc deja cu propriile pierderi. Când din apropierea ghețarului încep să apară oameni care nu ar trebui să fie acolo, misterul vulcanului se amestecă treptat cu doliul, vinovăția și dorința imposibilă de a schimba trecutul.
- Titlu: Katla
- Gen: thriller psihologic, mister, SF, dramă
- Țara de producție: Islanda
- An: 2021
- Episoade: 8
- Durată: aproximativ 42–51 minute
- Creatori: Baltasar Kormákur, Sigurjón Kjartansson
- Regie: Baltasar Kormákur, Börkur Sigþórsson, Þóra Hilmarsdóttir
- Distribuție: Guðrún Ýr Eyfjörð, Íris Tanja Flygenring, Ingvar Sigurðsson, Aliette Opheim, Þorsteinn Bachmann
- Producție: RVK Studios
- Lansare Netflix: 17 iunie 2021
Gríma trăiește de un an între speranță și doliu
În centrul poveștii se află Gríma (Guðrún Ýr Eyfjörð). În urmă cu un an, în timpul erupției, sora ei Ása a dispărut. Nu există însă acel tip de final care permite familiei să înceapă cu adevărat doliul.
Gríma rămâne în Vík și continuă să o caute.
Este una dintre cele mai importante chei pentru a înțelege Katla. Serialul nu este atât despre oameni care apar inexplicabil, cât despre cei care îi așteaptă. Aproape fiecare personaj poartă ceva nerezolvat, iar vulcanul pare să atingă exact acea rană.
Netflix descrie povestea prin consecințele erupției: gheața începe să se topească, iar din adâncurile ei ies la suprafață mistere pe care locuitorii nu le-ar fi putut anticipa.
Prima femeie care apare schimbă regulile
Misterul începe cu Gunhild, o femeie găsită lângă ghețar, murdară de cenușă și dezorientată.
Problema este identitatea ei.
Există informații despre această femeie care fac imposibilă explicația simplă a apariției sale. Iar oamenii care o întâlnesc sunt obligați să privească spre propriul trecut pentru a înțelege ce se întâmplă.
Mai mult nu merită spus.
Katla funcționează mult mai bine atunci când descoperi treptat legătura dintre oamenii care apar și cei care trăiesc încă în apropierea vulcanului. Serialul oferă indicii, dar pentru mult timp lasă spectatorul exact în aceeași poziție cu personajele: ceea ce vezi este real, dar nu ar trebui să fie posibil.
Nu vulcanul este lucrul cel mai înfricoșător
Vizual, Katla domină aproape fiecare episod. Cenușa acoperă casele, drumurile par abandonate, iar ghețarul și muntele fac oamenii să pară minusculi.
Dar vulcanul nu este tratat ca monstrul poveștii.
Pericolul adevărat apare atunci când personajele primesc ceva ce, în adâncul lor, poate și-au dorit: posibilitatea de a se confrunta din nou cu un om sau cu un moment pe care îl credeau pierdut.
De aici serialul intră într-un teritoriu mult mai psihologic.
Ce se întâmplă dacă persoana pe care ai pierdut-o se întoarce?
Prima reacție pare evidentă: o primești.
Dar dacă revenirea ei te obligă să recunoști lucruri pe care ai încercat ani întregi să le ascunzi? Dacă omul care se întoarce nu reprezintă numai iubirea pierdută, ci și vina pe care ai purtat-o după dispariția lui?
Aici Katla devine cu adevărat neliniștitor.
Fiecare apariție spune ceva despre omul care o privește
Componenta SF există, dar Baltasar Kormákur nu pare interesat în primul rând de mecanism.
Serialul nu se grăbește să transforme misterul într-o lecție despre geologie sau într-o explicație tehnică despre ceea ce se află sub ghețar. Mult mai important este ce fac personajele atunci când imposibilul apare în fața lor.
Unii văd o a doua șansă.
Alții văd o amenințare.
Iar pentru câțiva, ceea ce apare din cenușă seamănă periculos de mult cu o parte din propria viață pe care ar fi preferat să nu o mai întâlnească niciodată.
Această idee explică și ritmul neobișnuit al serialului. Katla este un slow burn. Are tăceri lungi și cadre în care aparent se întâmplă foarte puțin. Misterul nu este construit printr-o răsturnare la fiecare zece minute, ci printr-o senzație tot mai apăsătoare că ceva nu este în regulă.
Ce este real și ce proiectăm asupra celor pe care îi iubim?
Aici se află una dintre ideile cele mai interesante ale serialului.
Când pierdem pe cineva, persoana care rămâne în memoria noastră nu mai este neapărat omul complet care a existat. Rămân anumite momente, regrete și lucrurile pe care nu am apucat să le spunem.
Katla duce această idee într-o direcție fantastică: ce s-ar întâmpla dacă amintirea ar putea primi din nou un corp?
Nu este nevoie să răspunzi la întrebare ca să intri în poveste. Serialul construiește opt episoade în jurul reacțiilor oamenilor puși în această situație.
Și de aceea fiecare personaj poate vedea în misterul vulcanului altceva. Pentru unul poate fi speranță. Pentru altul, vinovăție. Pentru altcineva, tentația de a rescrie o alegere pe care nu o mai poate schimba.
Islanda nu este doar decor
Este greu să-ți imaginezi Katla în altă parte.
Vík, mica localitate de pe coasta sudică a Islandei, există în realitate, la fel ca vulcanul subglaciar Katla. Serialul pornește de la geografia reală și construiește peste ea povestea fantastică.
Peisajul aproape monocrom, cenușa și izolarea nu sunt doar spectaculoase vizual. Ele fac ca personajele să pară blocate într-un loc aflat între două lumi.
Producția a fost realizată în Islanda într-o perioadă complicată, filmările având loc în 2020, în timpul pandemiei. Baltasar Kormákur a explicat atunci că echipa a lucrat cu protocoale stricte pentru a putea continua producția.
Rezultatul are o identitate vizuală foarte diferită de SF-ul american obișnuit. Nu există orașe futuriste și nici tehnologie spectaculoasă. Există gheață, cenușă și oameni care încearcă să înțeleagă ceva ce nu ar trebui să existe.
100% pe Rotten Tomatoes, dar nu este un serial pentru toată lumea
Primul sezon are 100% din partea criticilor pe Rotten Tomatoes, pe baza unui număr relativ mic de recenzii profesionale, deci procentul trebuie citit în acest context.
Criticii au remarcat în special atmosfera și faptul că serialul folosește supranaturalul pentru a explora doliul. The Guardian, de exemplu, l-a descris drept un mister SF sumbru și atmosferic, în timp ce alte cronici au comparat senzația produsă de poveste cu seriale precum Dark și The Returned.
Publicul este ceva mai împărțit, iar motivul este ușor de înțeles.
Dacă intri în Katla așteptând acțiune, explicații rapide și un mister rezolvat după fiecare episod, ritmul poate părea foarte lent.
Dacă îți plac însă poveștile în care misterul exterior este doar o cale spre psihologia personajelor, serialul devine mult mai interesant.
De ce merită văzut Katla
Nu pentru vulcan.
Și nici măcar pentru răspunsul la întrebarea „cine sunt oamenii care apar?”.
Merită mai ales pentru ceea ce face cu ideea lor.
În Katla, imposibilul nu vine neapărat să distrugă lumea. Vine și se așază în fața unui om care suferă, având chipul cuiva pe care acel om l-a pierdut.
Și atunci apare adevărata întrebare:
Dacă ai putea primi înapoi persoana care îți lipsește cel mai mult, ai accepta-o fără să întrebi de unde a venit?
Probabil că la început ai spune da.
Katla este serialul care petrece opt episoade explicând de ce răspunsul poate fi mult mai complicat.
